miercuri, 30 martie 2011

Ora de latina

Este una din preferatele mele. Si (nu) a fost dintotdeauna. Adevarul, oricat de contestat ar fi, este ca o materie iti place sau nu (si) in functie de profesor.
 Si una din cele mai mari bucurii ale zilei a fost sa pot scrie o caracterizare a lui Trimalchio in urma traducerii mai multor texte despre acesta. Si sa o citesc in fata clasei. Sau sa pot traduce anumite cuvinte fara dictionar ca de exemplu "cingulo" care evident te duce cu gandul la curea, nu?
 Deasemenea  mi-am dat seama ca " alma" care in maghiara ar insemna "mar" , in latina insemna "hranitor, care hraneste" si ca in comert acest cuvant este folosit nu neparat cu sensul unguresc. Mi-am dat seama ca "Pastele cailor" are un echivalent in limba latina , si anume " ad calendas grecas" adica niciodata. Si ,tot astazi , am realizat ca Ianus, zeul dupa care s-a dat numele lunii ianuarie, priveste, exact ca mine, atat spre trecut cat si spre viitor.

Cave Canem sau Fetele vorbarete

Din intamplare, inainte sa ajung in bucatarie sa-mi prepar cina,  sunt atrasa de televizor printr-o imagine savuroasa a unui desert cu banane. (Da, asta au crezut si ele.)  Ma opresc putin sa privesc cum se prepara acest desert. Bucuroasa ca am dat de o emisiune de gatit care sa-mi stimuleze apetitul deja mare, decid sa nu mai schimb postul.
Desigur in urmatoarele 2 minute sunt dezamagita , constatand ca respectiva emisiune nu era una de gatit  pe cat era una de barfit. Un show ieftin dar care se baza , intr-adevar, pe mancare. Mai multi oameni( in cazul asta , mai multe femei ) care se mananca intre ei(ele).
Mai exact, 3 fete( sau 4, poate) o criticau ,in paralel ,pe cea care gatea pentru intalnirea ei cu un anume barbat. Desigur , acesta nu ar fi un lucru atat de respingator daca criticile lor ar fi bazate pe niste studii in arta culinara , sau daca ar avea legatura cu felul cum fata respectiva gateste. Dar nu, acestea faceau constante referiri la tinuta ei , la limbajul ei si asa mai departe.
 Acum sa nu va imaginati ca aveau neaparat si motive.  Bucatareasa nu era din cele mai alese fiinte de pe Pamant dar cu siguranta nu corespundea parerilor celor 4 fete. Ceea ce era si mai comic ( sau trist, depinde) este ca vorbaretele erau atat de atrase de acest barbat pentru care erau in competitie incat ii promiteau diverse lucruri pierzandu-si total integrigatea si respectul de sine. In aceste cateva minute cat am uramrit emisiunea am avut o continua imagine in minte despre cum 4 gaini se intrec in multitudinea de culori a penajului , sfarsind in a avea un penaj de culoare pielii( de gaina).
Optimismul mi-a fost redat in timpul publicitatii de o reclama draguta la iaurt.

luni, 28 martie 2011

Oda al arcoiris

Estoy nadando para la escuela,
A veces  vuelo en un cordón fosforecente,
Y de vez en cuando cavo con una pala azul si es urgente.

El camino es ancho o puede ser largo,
Hasta de ponerme las gafas de color indigo
No veo y no puedo llegar sin mi amigo.
Empieza la lluvia, la tinta de color negro  corre por la acera
Qué bien que hoy llevo zapatos buenos para la guerra.
Mi pelo verde se refleja en el charco de zumo,
Todavía no he olvidado de traer música y carmín de junio.


 En la mesa solo tengo cuadernos amarillos de la linea,
Y veo la cubierta colorida de mi compañera.
Es roja y tiene dibujado un dragón,
La princesa está esperando en el balcón.
 Miro por la ventana y veo un coche de color naranja,
Mi papá me va a comprar uno cuando crezca.

Me concentro en un punto en el rincón,
Y la profe me advierte otra vez :"Atención!"

El teclado se precalienta,  violeta es el estuche,
Hablo con cinco personas pero ninguna me escuche.
Estoy aburrida y pienso en tambores,
Duermo y sueño un día de colores.
El piyama es nuevo, las almohadas son blandas,
Mañana va a ser un día de cosas blancas.





  ^^ Aceasta poezie este o traducere si adapatare a poeziei Rogvaiv 17 care se regaseste pe acest blog.

Din seria "Homework". Poetry sau Poezia ,pe scurt.

First of all, poetry means beauty, exoticism and sometimes even supreme happiness.
Not all poems are the same. There are ballads, dedicated to one or more famous persons or events in history, there are lyrical poems which are usually romantic, containing themes such as love , time, nature, purity and so on; there are narrative poems which tell a story that may be utterly captivating, there are limericks which will definitely make you burst out into laughter; and many kinds of it.

Poetry is very much like music. You enjoy a poem or more depending on your mood but during your life, you must have enjoyed at least one from each category.
For example , the poem " Acquainted  with the Night" by Robert Frost concentrates the whole concept of loneliness that human beings feel in the modern society where people live in blocks of flats and don't communicate  at all.  You may want to read it or re-read it when you feel abandoned or simply sad.

Even though it sounds as a cliche, people mostly enjoy love poems such as Byron's " She walks in beauty" which obviously describes a lady , a bipolar lady, that in the poet's vision seems to be the perfect woman.

To sum all up, poetry is more than just rhyme and rhythm , it's a state of mind,  a deep feeling, a release of self.

miercuri, 23 martie 2011

Luceafarul eminescian. Tema de casa sau Povestea de dragoste a geniului cu lumea.^^ Un studiu critic asupra alegoriei din poem.

  Pornind de la afirmatia poetului si anume "Mi s-a parut ca soarta luceafarului din poveste seamana mult cu soarta geniului pe pamant si i-am dat acest inteles alegoric" se ajunge la descifrarea sensului ascuns in metafore si epitete si anume experienta coborarii geniului in mediocritate, o poveste despre sentiment, sete de cunoastere, dezamagire, viata si moarte.


Cele doua sensuri au in comun in special pasiunea: pasiunea geniului pentru cunoastere, si cea a indragostitului pentru persoana iubita.
 Fiind o alegorie, se observa si alte elemente comune precum anterior precizata dezamagire: la contactul real si nu virtual al geniului cu lumea terestra in momentul in care evadeaza din atemporalitate si se  desprinde de Cosmos precum Orfeu la coborarea  in Infern dupa iubita sa Euridice, si la descoperirea defectelor si slabiciunilor presoanei iubite.


Antiteza, un procedeu romantic, este nelipsita in opera, pentru a contura caracterul superior al lui Hyperion fara de muritori. Aceasta isi pune amprenta chiar si pe limbajul cu caracter oral folosit in secventa pajului Catalin, marcand si alte puncte slabe ale umanitatii.


Si totusi se pare ca oamenii sunt comozi, prefera elementele familiare  iar cei deosebiti sunt admirati dar nu integrati, motivul principal al retragerii geniului intr-un cronotop privilegiat.
Soarta geniului este trista , cu atat cat acesta cunoaste mai multe cu atat este mai nefericit. El vede toate aspectele negative ale omenirii si uita sa traiasca, fapt ce-i confera caracterul nemuritor. Daca  nu traieste ,nu poate muri, iar fiecare tenatativa de a cobora in temporalitate este o catastrofa , un haos interior provocat de dorinta de a intelege. Intr-o lume unde isi pierde imunitatea, geniul cauta o solutie care intarzie sa apara, dovada ca acesta apartine unei lumi diferite, bazata pe alte reguli.


O diferenta esential de remarcat dintre muritor si geniu ar fi ca acesta din urma nu se complace in propria situatie si cauta sa experimenteze Noul, pe cand omul de rand ramane fixat in lumea sa, temandu-se de necunoscut, traind fericit si inconstient.

Audienta generala


  
Metafore si epitete
De secole s-au întrecut
Să scaneze-n mii de feluri
Ce cu toţii am vazut.

Cum se face oare altfel
Că o lacrimă-i o piatră
Iară balta-n care pică
E un câine care latră?

Stol de păsări fară aripi
Totuşi zboară in Albastru,
Fac un cerc urmând traseul,
Urma parcă-i de balastru.

Calul ce cară trăsura,
Peste drum de mine trece.
Nu-i un cal din valul mare,
Are planuri, vrea sa plece.



Şi îmi plec pe geam privirea,
Daca văd doar muguri verzi -

Mă asteaptă nemurirea?