' Let's rock ' e un titlu banal. Si totusi...

 Desi avand stiluri muzicale diferite, cele 2 trupe britanice au aceeasi imagine. Va las pe voi sa-i decideti caracteristicile.  

Si nu , nu am furat poza de pe net, pur si simplu am observat ca exista asemanari intre cele 2 trupe care de altfel , sunt in topul preferatelor mele.

2 câte 2

Să fim mai puţin convenţionali.

O experienţă britanică la Bucureşti

Nu am călătorit din Baia Mare până in Capitală degeaba. După nenumaratele şocuri pe care le-am avut de- a lungul şederii in Bucureşti ( o perioadă relativ scurtă de 2 zile , dar in care, zic eu, am reuşit să surprind esenţialul) , am participat la un eveniment care a reuşit să mă facă să mă desprind de toată agitaţia oraşului si să mă regăsesc.

 Concertul trupei britanice Hurts de synth-pop a avut loc pe 7 aprilie la clubul Fratelli Studios după ce a fost amânat şi mutat de la Silver Church , la cererea fanilor. Biletele au fost  'sold out'  de două ori , iar asta spune ceva.

Producând o muzică deosebită, care nu poate fi savurată de oricine, englezii au avut la Bucureşti o audienţă restransă , din care mai mult de un sfert erau persoane interesate de evenimente mondene, concertul fiind doar unul de pe lista lor lunară. Sala era plină de oameni care vorbeau la telefon ( deşi nu stiu cum reuşeau) , oameni imbracaţi dupa ultima modă, schimbând idei depsre ultimele noutăţi. Mă intreb câţi dintre aceştia chiar înţelegeau versurile, câţi dintre ei prindeau mesajul si câţi intrau cu adevărat in atmosferă .

Lasând la o parte superficialitatea unora, am avut norocul să prind un loc în primele rânduri , lângă un cuplu străin entuziast si lângă un tată care a venit cu fiica lui la concert, fiica respectivă fiind  unul din cei mai mari fani  din sală ai trupei si totodată una din cele mai simpatice prezenţe.
Cand Theo si Adam au aparut pe scenă ,publicul a început sa îşi exprime bucuria , extazul sub diferite forme.
Băieţii din Manchester si-au arătat recunoştinţa prin învatarea cuvântului ' Mulţumesc' pe care Theo l-a repetat după fiecare melodie. De asemenea au ţinut cont de obiceiul lor de a arunca  trandafiri albi care urmau să devină proprietatea fanilor norocoşi din primele rânduri. Eleganţa, factor distinctiv al trupei britanice, a atins cote maxime atât prin muzica  lor cât şi prin apariţie.
Interpretarea a fost impecabilă, mişcările scenice mai mult decât originale, atmosfera feerica,intensă, perfectă.

Este cu siguranţă un concert care îmi doresc să fi durat mai mult, pana mâine , cel puţin .  Lucru imposibil , dat fiind faptul că ' lucrurile bune vin in porţii mici '.

Stiaţi că  ...  ?

• Baieţii de la Hurts preferă cămasa albă mai mult decat orice în materie de vestimentaţie, spunând că îi face să se simtă siguri pe sine, aceasta fiind de asemenea un simbol al frumosului prin simplitate. 'Cea mai importantă piesă de îmbrăcăminte din garderoba unui bărbat este, de departe, cămasa albă. Pentru ca poţi să faci orice în ea. Această ţinută mă face să mă simt eliberat' spune vocalistul Theo Hutchcraft.

• Trupa britanică a filmat 2 videoclipuri în România , si anume cele ale pieselor ' Better than love' si 'Sunday'.

•  În realizarea videoclipului pentru melodia 'Sunday' , producătorii s-au folosit de conceptul lui Orfeu în Infern, cel de care s-a folosit si Eminescu în poezia ' Odă (în metru antic).'

Din culise. Ziua in care ne-am conformat

Azi. O zi importanta. O zi in care( aproape )toti si-au purtat uniformele.

Desi din punct de vedere educational nu era cu nimic deosebita, ziua de patru aprilie 2011 i-a facut pe mai toti elevii sa se prezinte cu uniforma completa la liceu. Aparem la TV , cica.
A fost un eveniment. Si noi apreciem evenimentele, nu?

Si atunci , daca celelalte zile , mai putin " deosebite" de scoala, nu merita efortul de a anunta toata institutia de necesitatea purtarii uniformei, si daca elevii nu o respecta oricum , ma intreb de ce se mai pune problema continuitatii si a construirii pe baze solide a educatiei.
Iar daca uniforma este cea care trebuie sa apara in primul rand; pe o coloana sonora la TV,  de ce se mai pune problema superficialitatii?

In fine, pentru noi , elevii , cursurile s-au desfasurat in cel mai obisnuit mod, reusind sa transmitem nici un mesaj elocvent celor care vor urmari difuzarea. Adica tot noi.

Ora de latina

Este una din preferatele mele. Si (nu) a fost dintotdeauna. Adevarul, oricat de contestat ar fi, este ca o materie iti place sau nu (si) in functie de profesor.
 Si una din cele mai mari bucurii ale zilei a fost sa pot scrie o caracterizare a lui Trimalchio in urma traducerii mai multor texte despre acesta. Si sa o citesc in fata clasei. Sau sa pot traduce anumite cuvinte fara dictionar ca de exemplu "cingulo" care evident te duce cu gandul la curea, nu?
 Deasemenea  mi-am dat seama ca " alma" care in maghiara ar insemna "mar" , in latina insemna "hranitor, care hraneste" si ca in comert acest cuvant este folosit nu neparat cu sensul unguresc. Mi-am dat seama ca "Pastele cailor" are un echivalent in limba latina , si anume " ad calendas grecas" adica niciodata. Si ,tot astazi , am realizat ca Ianus, zeul dupa care s-a dat numele lunii ianuarie, priveste, exact ca mine, atat spre trecut cat si spre viitor.

Cave Canem sau Fetele vorbarete

Din intamplare, inainte sa ajung in bucatarie sa-mi prepar cina,  sunt atrasa de televizor printr-o imagine savuroasa a unui desert cu banane. (Da, asta au crezut si ele.)  Ma opresc putin sa privesc cum se prepara acest desert. Bucuroasa ca am dat de o emisiune de gatit care sa-mi stimuleze apetitul deja mare, decid sa nu mai schimb postul.
Desigur in urmatoarele 2 minute sunt dezamagita , constatand ca respectiva emisiune nu era una de gatit  pe cat era una de barfit. Un show ieftin dar care se baza , intr-adevar, pe mancare. Mai multi oameni( in cazul asta , mai multe femei ) care se mananca intre ei(ele).
Mai exact, 3 fete( sau 4, poate) o criticau ,in paralel ,pe cea care gatea pentru intalnirea ei cu un anume barbat. Desigur , acesta nu ar fi un lucru atat de respingator daca criticile lor ar fi bazate pe niste studii in arta culinara , sau daca ar avea legatura cu felul cum fata respectiva gateste. Dar nu, acestea faceau constante referiri la tinuta ei , la limbajul ei si asa mai departe.
 Acum sa nu va imaginati ca aveau neaparat si motive.  Bucatareasa nu era din cele mai alese fiinte de pe Pamant dar cu siguranta nu corespundea parerilor celor 4 fete. Ceea ce era si mai comic ( sau trist, depinde) este ca vorbaretele erau atat de atrase de acest barbat pentru care erau in competitie incat ii promiteau diverse lucruri pierzandu-si total integrigatea si respectul de sine. In aceste cateva minute cat am uramrit emisiunea am avut o continua imagine in minte despre cum 4 gaini se intrec in multitudinea de culori a penajului , sfarsind in a avea un penaj de culoare pielii( de gaina).
Optimismul mi-a fost redat in timpul publicitatii de o reclama draguta la iaurt.

Oda al arcoiris

Estoy nadando para la escuela,
A veces  vuelo en un cordón fosforecente,
Y de vez en cuando cavo con una pala azul si es urgente.

El camino es ancho o puede ser largo,
Hasta de ponerme las gafas de color indigo
No veo y no puedo llegar sin mi amigo.
Empieza la lluvia, la tinta de color negro  corre por la acera
Qué bien que hoy llevo zapatos buenos para la guerra.
Mi pelo verde se refleja en el charco de zumo,
Todavía no he olvidado de traer música y carmín de junio.


 En la mesa solo tengo cuadernos amarillos de la linea,
Y veo la cubierta colorida de mi compañera.
Es roja y tiene dibujado un dragón,
La princesa está esperando en el balcón.
 Miro por la ventana y veo un coche de color naranja,
Mi papá me va a comprar uno cuando crezca.

Me concentro en un punto en el rincón,
Y la profe me advierte otra vez :"Atención!"

El teclado se precalienta,  violeta es el estuche,
Hablo con cinco personas pero ninguna me escuche.
Estoy aburrida y pienso en tambores,
Duermo y sueño un día de colores.
El piyama es nuevo, las almohadas son blandas,
Mañana va a ser un día de cosas blancas.

  ^^ Aceasta poezie este o traducere si adapatare a poeziei Rogvaiv 17 care se regaseste pe acest blog.